Guvernul prezintă un prim concept cu privire la reforma administrației publice locale: 10 raioane în loc de 32
Probleme identificate: ▪️Peste 87% dintre primării din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori. ▪️34% din gospodăriile din Republica Moldova nu au apă și canalizare, iar dintre ele: 80% fără apeduct sunt cu primării mici 77% fără canalizare sunt cu primării mici ▪️spre deosebire de o primărie mare, bugetul propriu al unei primării mici este de doar circa 11%, iar 50-60% vin de la bugetul de stat. ▪️primăriile mici pierd populație cel mai repede. Datele arată o scădere de 32,7% a populației în ultimii 10 ani, de 2 ori mai mare decât media națională (13,9%). ▪️80,5% din primăriile mici nu au oameni dedicați managementului de proiecte. Noile primării vor putea avea aparate administrative de 10-20 de persoane, cu specialiști necesari. ▪️ doar 9,1% dintre primăriile mici oferă majoritatea serviciilor în format digital.
💡Amalgamarea voluntară continuă. Guvernul va oferi de 3 ori mai mulți bani pentru investiții în infrastructură localităților care se vor amalgama. Costul total al pachetului de stimulente pentru 2026–2030 este de 6.491 miliarde lei.
🫂 Se introduce pragul minim de 3.000 de locuitori pentru primării. Prin crearea unor administrații publice locale mai mari, comunitățile vor putea oferi servicii mai bune, vor avea capacitate și specialiști pentru a accesa fondurile externe și a implementa proiecte mari, mai multe resurse financiare disponibile pentru a îndeplini necesitățile localităților.
🗺 10 raioane în loc de 32. Guvernul spune că trecerea de la 32 de raioane la 10 raioane va accelera dezvoltarea regională, cu accent pe proiecte mari și dezvoltare intercomunitară. Cele 10 raioane vor fi centre de dezvoltare. Ele vor gestiona proiectele mari – drumuri regionale, spitale, managementul deșeurilor – pe care un raion de astăzi nu le poate susține singur.
🗾 Profil special pentruTaraclia: aproximativ 65,6% din populație este de etnie bulgară. Se propune o soluție adaptată - transformarea Taracliei într-un municipiu de nivelul II, care să păstreze identitatea locală și, în același timp, să ofere o administrație mai eficientă și mai puternică.