Chestia asta arata si mai rău pe fundalul deficitului bugetar planificat pentru acest an de tocmai 6% din PIB, a crizei de securitate din regiune și a incertitudinii mediului investițional. Inca o dată vedem cat de mult contează sa menținem un cadru macro-financiar prudent: deficit bugetar de maxim 1-2% din PIB pentru a avea spatiu de manevra cand economia o ia razna, normele privind creditarea responsabila respectate (aici fac referinta la programul “electoral” Prima Casa care a permis indatorarea populatiei de pana la 70%), si o viziune sistemica privind cresterea economica (asa si nu am vazut o politica economica clara focusata pe tranzitia la modelul economic bazat pe valoare adăugată mai înaltă).