În noiembrie 2021, directorul CIA, William Burns, a fost trimis de președintele Biden să-l avertizeze pe Putin că o invazie a Ucrainei ar avea consecințe economice și politice dezastruoase. Însă Burns n-a reușit să obțină o întâlnire față în față - Putin, tot mai izolat și paranoic de la începutul pandemiei, se afla la reședința sa de lux de pe coasta Mării Negre și a acceptat doar o convorbire telefonică. În timpul apelului, Putin a ignorat avertismentele și a presat cu propriile argumente, susținând că serviciile secrete ruse raportaseră prezența unui vas de război american în Marea Neagră, cu rachete capabile să-i atingă locația în câteva minute.
Investigația The Guardian, bazată pe peste 100 de interviuri cu oficiali din serviciile de informații, armată și diplomație din mai multe țări, relevă un tablou complex: CIA și MI6 au reușit să identifice corect planurile de invazie ale Rusiei, dar au eșuat în a prezice deznodământul - presupunând o victorie rusă rapidă. Mai grav, serviciile europene de informații au refuzat să creadă că un război pe scară largă este posibil în Europa secolului XXI, amintindu-și de dosarul dubios de intelligence folosit pentru a justifica invazia Irakului.
La reuniunea NATO din noiembrie 2021, directoarea informațiilor naționale americane, Avril Haines, a prezentat evaluarea SUA, iar șeful MI6, Richard Moore, a susținut-o. Reacția predominantă a fost însă scepticismul - unii au respins ideea din start, alții s-au temut că o poziție fermă a NATO ar provoca exact scenariul pe care americanii pretindeau că vor să-l prevină.
La Kiev, conducerea politică a lui Zelenski a respins luni de zile avertismentele tot mai urgente, temându-se că panica publică ar prăbuși economia Ucrainei fără ca Rusia să tragă un foc de armă. Analiștii consideră că decizia lui Putin de a invada a fost luată probabil în prima jumătate a lui 2020, în perioada în care acesta a adoptat amendamente constituționale și a petrecut luni în izolare, studiind istoria Rusiei.