În primele 24 de ore după o încălcare, se emite un avertisment diplomatic și sunt luate măsuri militare defensive de către Ucraina.
Dacă agresiunea continuă, urmează o intervenție a “coaliției celor dispuși” — formată din mai multe state UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Islanda și Turcia.
După 72 de ore, dacă atacul se extinde, intră în vigoare o intervenție militară coordonată, sprijinită de forțele SUA.
Garanții de securitate occidentale: Marea Britanie și Franța s-au angajat să furnizeze trupe și armament, în cadrul unor garanții susținute de SUA, care fac parte dintr-un plan de pace în 20 de puncte.
Forță de descurajare europeană: Va include măsuri de securitate aeriană, maritimă și terestră, cu sprijin logistic și de informații din partea SUA, pentru a asigura respectarea armistițiului.
Monitorizarea armistițiului: SUA au oferit tehnologii avansate de supraveghere de-a lungul liniei frontului de 1.400 km.
Garanții „asemănătoare NATO”: Donald Trump a propus Ucrainei garanții de securitate similare articolului 5 NATO, cu o durată de 15 ani (Ucraina solicită 50 de ani).
Pachet de securitate extins: Include o armată ucraineană de 800.000 de militari, dotată și instruită cu sprijin american.
Condiționări și divergențe: Administrația Trump leagă garanțiile de semnarea unui acord de pace care ar putea presupune cedarea regiunii Donbas către Rusia — un punct pe care președintele Zelenski îl respinge.
Perspective: Ucraina vizează semnarea garanțiilor de securitate și a unui plan de reconstrucție postbelică înainte de 24 februarie 2026, la patru ani de la invazia rusă, pentru a consolida sprijinul american.