- Planul european: Nu prevede recunoașterea explicită a suveranității ruse asupra Crimeei, Donețk, Luhansk. Doar menționează că Ucraina se obligă să nu recupereze militar teritoriile ocupate, iar negocierile privind schimbul teritorial vor începe de la linia de contact. Nu se oferă o formă de recunoaștere legală statutului acestor teritorii.
- Planul ruso-american: Recunoaște clar Crimeea, Donețk și Luhansk ca fiind „de facto” teritorii rusești, inclusiv de către SUA. Herson și Zaporojie rămân „înghețate” pe linia de contact, iar retragerea ucraineană creează o zonă tampon, recunoscută ca teritoriu rus. Aceasta reprezintă o concesie majoră făcută Rusiei și un element absent din planul european.