Mihai Ghiduc: Asasinarea lui Charlie Kirk arată exact care-i problema în America și cine sunt principalii instigatori la violență.
Cei mai cunoscuți democrați au condamnat în cei mai clari termeni actul, indiferent de părerea pe care o aveau despre Kirk, în timp ce Trump, Musk și o groază de alți conservatori au sărit să folosească incidentul pentru a răspândi și mai multă ură împotriva adversarilor politici.
Cu doar trei luni în urmă, când Melissa Hortman, președinta Camerei Reprezentanților din Minnesota, a fost ucisă în somn, în propria casă, alături de soțul ei, de un suporter trumpist, republicanii și Trump au tăcut. Efectiv, cei mai mulți nu au postat nimic, așteptând să treacă ciclul știrilor și să se reîntoarcă la urât minoritățile și adversarii politici.
Când Paul Pelosi, soțul președintei Camerei Reprezentanților din Congresul American, a fost atacat în propria casă cu un ciocan, Trump și suporterii au făcut mișto de incident. Ca o ironie, Charlie Kirk era printre miștocari: a făcut chiar un apel ca cineva să-i plătească cauțiunea agresorului.
Când Kyle Rittenhouse a ucis doi oameni în stradă pentru că a decis, de la sine putere, că trebuie "să sară în ajutorul poliției", republicanii au sărit să-l apere, în numele celui de-ai doilea amendament, și până la urmă l-au scos din închisoare, într-un proces în care presiunea publică a influențat, fără dubiu, juriul.
Când suporterii trumpiști au luat cu asalt Capitoliul, în 2021, amenințând politicieni din ambele tabere și inclusiv pe vicepreședintele Pence cu moartea, republicanii le-au sărit în apărare și Trump, revenit la putere, i-a grațiat pe toți.
Când Alex Jones răspândea minciuni oribile despre copii uciși la Sandy Hook, în 2012 – preistorie, din perspectivă online – și era condamnant pentru asta, suporterii trumpiști săreau să-i apere "libertarea de exprimare". Charlie Kirk l-a avut invitat pe Jones în podcast în 2023.
La fiecare nou atentat în școli, republicanii au trimis "thoughts and prayers", apoi s-au pozat cu arme sub brad sau și-au pus insigne cu mitraliere de asalt, eventual chiar la vreo slujbă, că dreptul la arme vine direct din Biblie sau ceva de genul.
În toate cazurile de mai sus, ciclul știrilor a trecut și nu s-a făcut nimic, nici pentru a adresa problema armelor, nici pentru a limita violența verbală. De multe ori a trecut mai repede și pentru că media conservatoare a tăcut chitic, imediat ce se afla că atentatorul e alb și fan Trump.
Charlie Kirk e doar o altă victimă căzută pe altarul celui de-al doilea amendament și a retoricii trumpisto-conservatoare. Dar nu, nu-și merita soarta.
Ciclul știrilor o să uite și de el, dar pentru câteva zile, dacă Trump și gașca MAGA continuă cu retorica inflamatoare, riscul ca moartea lui să provoace alte crime rămâne unul crescut. Și cred că am dat suficiente exemple mai sus că nebuni care să pună mâna pe arme sunt.
PS1: Înainte ca o parte a stângii activiste să se bată pe burtă că e mai bună, să nu uităm că și ea l-a transformat pe Luigi Mangione, ucigașul lui Brian Thompson, CEO-ul UnitedHealthcare, într-un erou popular.
PS2: Ordinul lui Trump de a pune drapelul în bernă pentru moartea lui Kirk, în condițiile în care n-a făcut-o pentru Melissa Hortman, e o barbarie, iar faptul că se întâmplă pe 11 septembrie, la aniversarea de 24 de ani, e și mai trist.