Sergiu Tofilat, istoric despre cum a fost creată pe hârtie datoria către Gazprom:
În același timp, Transnistria a încetat să plătească pentru gaz cu acordul Kremlinului, iar datoria Moldovei a explodat de la 22 milioane la 290 milioane dolari în doar un an. Scopul? Acapararea gazoductelor magistrale, esențiale pentru tranzitul gazului în Balcani.
Cum au fost cedate gazoductele
În 1995, guvernul Sangheli a transmis gazoductele către Gazprom printr-o evaluare simbolică de 104 milioane dolari, deși acestea generau venituri anuale de 36 milioane dolari. Costul real? De 9 ori mai mare. Moldova a pierdut astfel 416 milioane dolari, bani care ar fi putut stinge întreaga datorie. Mai grav, hotărârea guvernului nici măcar nu a fost publicată oficial.
Fondarea Moldovagaz și „cadourile” pentru Gazprom
În 1998, guvernul Ciubuc a fondat Moldovagaz, cedând Gazpromului 50% din acțiuni, inclusiv rețelele de distribuție. În mod abuziv, Gazprom a majorat cota sa cu 33 milioane dolari, fără ca datoria la gaz să fie redusă. Reevaluarea gazoductelor, prevăzută pentru 1999, nu a avut loc nici până astăzi. Cine răspunde? Nimeni.
Fraudele Moldovagaz și complicitatea Gazprom
Pe lângă cedările ilegale, Moldovagaz a fost o sursă continuă de fraude:
• Achiziții supraevaluate prin offshor-uri – 20 milioane dolari dispăruți.
• Construcția unui sediu de 498 milioane lei, bani nejustificați incluși în datorii.
• „Asigurări” fictive pentru rețele de gaz – 90 milioane lei sustrase.
• Scheme organizate de persoane controversate precum Veaceslav Platon și Valerian Mînzat.
Toate aceste fraude au fost tolerate de Gazprom, care deține majoritatea acțiunilor și numește conducerea Moldovagaz. Rezultatul? Datorii artificiale de 700 milioane sunt puse pe umerii cetățenilor.